CNA a interzis din prostie reclama la înghețata ”Corso”

 

Consiliul Național al Audiovizualului a interzis astăzi reclama la înghețata Corso, membrii CNA demonstrând, în primul rând, necunoașterea gramaticii limbii române, iar în al doilea rând, făcând o gravă confuzie între alimentele adresate minorilor și alimentele pe care le consumă și minorii.

Despre ce este vorba:

Reclama la înghețata Corso folosește ca personaje principale doi soliști celebri – Corina şi Connect-R, iar ca personaje secundare copii, care iau înghețate din vitrine frigorifice. Membrii CNA au tras concluzia că reclama se adresează minorilor și au interzis-o, pe motiv că folosește celebrități.

Unde sunt lacunele de cunoaștere:

Articolul din Codul audiovizualului invocat în interzicerea reclamei a fost următorul:
“În publicitatea pentru alimente adresată minorilor este interzisă folosirea celebrităţilor, personalităţilor sau medicilor. Publicitatea la alimente adresată minorilor este definită în conformitate cu codul de autoreglementare al Consiliului Român pentru Publicitate, depozitar al Codului etic pentru publicitatea adresată copiilor referitoare la produse alimentare”.

1. Membrii CNA nu au observat că adjectivul ”adresată” se acordă cu substantivul ”publicitatea”, nicidecum cu substantivul ”alimente”. Dacă ar fi observat acest detaliu, ar fi înțeles urmarea, oricât ar fi fost de afoni în materie de legislație.

2. În mod concret, publicitatea adresată copiilor înseamnă publicitatea difuzată în cadrul unui program cu o audienţă formată din minimum 50% copii în vârstă de sub 12 ani. Această definiție este dată de Consiliul Român pentru Publicitate (v.foto), așa cum prevede, de fapt, și articolul din legislația audiovizualului pe care infatuații membri CNA l-au aplicat astăzi fără ezitare. Puteau citi acest lucru înainte de a se prezenta la ședință, dar n-au făcut-o.

rac publicitate adresata minorilor

Așadar, faptul că în reclamă se văd câțiva copii nu înseamnă că publicitatea este adresată minorilor, nici că înghețata este un produs alimentar adresat copiilor, așa cum au pretins unii dintre membrii CNA. Dacă s-ar interpreta așa, ar însemna fie că reclamele la biberoane sau scutece se adresează minorilor, când ele se adresează, de fapt, părinților, fie că apa plată este un aliment dedicat sugarilor.

Stabilirea vârstei de 12 ani pentru definirea publicităţii adresate copiilor s-a făcut pornind de la consensul academic cu privire la etapele de dezvoltare ale copilului și împreună cu Romalimenta – Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară.
“(…) încă din 2007, principalele companii din industria alimentară au început un proces de autoreglementare pe plan european, prin care şi-au schimbat modul în care fac publicitate adresată copiilor sub 12 ani, pentru produsele alimentare. Iniţiativa cunoscută sub denumirea de EU Pledge este implementată deja de către cele mai mari companii din industria alimentară. Prin EU Pledge, companiile semnatare s-au angajat, printre altele, să nu facă publicitate adresată copiilor sub 12 ani la produsele alimentare, exceptând produsele care îndeplinesc criterii nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/ sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale“, se arată într-o adresă Romalimenta, care se găsește în arhiva CNA și care a stat la baza întocmirii, în 2011, a Codului audiovizualului.

Pot să înțeleg că, dintre membrii care au elaborat și adoptat atunci codul audiovizualului, astăzi se mai găsește unul singur în CNA, el votând chiar împotriva aberației membrilor majoritari de a interzice reclama ”Corso”. Însă faptul că atunci nu erau membri CNA nu poate fi o scuză pentru lipsa crasă de documentare a membrilor CNA, care sunt plătiți pentru a aplica întocmai legile, să se documenteze asupra chestiunilor pe care nu le cunosc și să-i asculte măcar pe cei care știu ”cu ce se mănâncă” publicitatea pentru alimente. Nu sunt în funcții publice ca să adopte decizii după ureche, interpretând la plezneală regulile, în funcție de dispoziția personală sau de interese politice și aducând, iată, pierderi importante unei companii, oricare ar fi ea.

This entry was posted in Aşa, nu!, Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


7 − one =

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>