Votând împotriva agenției de recuperare a prejudiciilor, liberalii s-au poziționat împotriva unei decizii a Consiliului European

 

Argumentele liberalilor pentru votul bloc de respingere, ieri, în Senat, a legii pentru înființarea agenției de recuperare a prejudiciilor sunt apă de ploaie. Proiectul legislativ a fost depus la Senat de către Ministerul Justiției în 8 iunie 2015 și avea ca termen de adoptare tacită data de 26 octombrie 2015. A fost în dezbatere publică, la elaborarea lui au participat reprezentanți ai multor instituții din justiție și finanțe, printre care DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM, Ministerul Finanțelor Publice, precum și ai societății civile. Era timp suficient de contestat și de făcut propuneri.

Din iunie, când proiectul a fost înaintat Senatului, și până ieri, nici un comunicator al PNL nu a adus în discuție acest proiect, ci doar incapacitatea ANAF de a recupera prejudiciile stabilite prin hotărâri definitive ale instanțelor în marile dosare de corupție. În 14 septembrie 2015, senatorul PNL Valeriu Todirașcu a depus o inițiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală, considerând că acest cod permite tergiversarea de către ANAF a recuperării prejudiciilor. Și atât!

Ieri însă, din cei 59 de membri ai grupului PNL din Senat, 27 au lipsit de la vot, doar Nicolae Vlad Popa a votat pentru, Teodor Atanasiu și Mărinică Dincă s-au abținut, restul de 29 votând împotrivă, la recomandarea liderului de grup, care a fost văzut de ziariști ridicând mâna cu degetul mare în jos, semnul Cezarului de ucidere. A fost, așadar, o decizie politică, la nivel de partid: ucideți agenția de recuperare a prejudiciilor!

lista de vot pentru agentia de recuperare a prejudiciilor

Cine a propus și care sunt motivele acestei strategii n-am aflat încă. Certe sunt însă următoarele:

  1. Inițiativa Ministerului Justiției nu a venit dintr-o toană a ministrului, nici a premierului, așa încât liberalii să explice public că n-au votat din rațiuni de opoziție politică, ci era o obligație asumată de România, prevăzută în mai multe rapoarte MCV.
  2. La data de 6 decembrie 2007, Consiliul Miniștrilor de Justiție și Interne ai Uniunii Europene au adoptat Decizia 2007/845/JAI, prin care se impune statelor membre  să înființeze un oficiu național de recuperare a creanțelor, în scopul de a facilita urmărirea și identificarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni.
  3. Urmare a acestei decizii, România înființează acest oficiu abia în 2011, prin Hotărârea de Guvern cu nr. 32/2011.
  4. Raportul MCV din 2012 face pentru prima oară trimitere la acest organism, dar constată că este destul de puțin eficace. Au mai fost și alte mențiuni ulterioare, ultima fiind in raportul MCV din ianuarie 2015.
  5. Aceeași decizie 2007/845/JAI prevede la art. 1 alineatul (2) că un stat membru poate, în conformitate cu dreptul său intern, să înființeze sau să desemneze două oficii de recuperare a creanțelor (vezi foto). Acest aspect le-a scăpat liberalilor din strategia pe care au avut-o ieri la Senat, considerând că e suficient să spună că ANAF nu-și îndeplinește atribuțiile pe care le are și că n-ar mai fi nevoie de o nouă agenție, care să-i dubleze atribuțiile.

decizia 2007jai

    6. Pe 11 decembrie 2014, sub presiunea Comisiei Europene, guvernul Ponta ia decizia să înființeze o agenție pentru administrarea bunurilor sechestrate, în subordinea Ministerului Justiției, care să fie funcțională în luna martie 2015.

7. Proiectul Ministerului Justiției abia începe să se contureze la începutul lunii martie, când sosește la București directorul general al agenției similare din Franța, magistratul Charles Duchaine, ca urmare a unei înțelegeri între miniștrii justiției român și francez. Acesta oferă consultanță României în elaborarea legislației. De asemenea, și SUA se oferă să sprijine proiectul.

8. În 8 iunie 2015 proiectul Ministerului Justiției este depus la Senat, abia ieri ajungând în plen, spre deosebire, de exemplu de legea lui Liviu Dragnea privind defăimarea, căreia nu i-a trebuit decât o zi pentru toate aprobările și pentru adoptare.

9. În proiectul de lege, încă de la primele articole, se amintesc actele normative europene în baza cărora se înființează agenția: Decizia 2007/845/JAI, Directiva 2014/42/UE și Directiva Consiliului European din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

proiect lege recuperare prejudicii in acord cu legislatia eu

 

Liberalii puteau face efortul de a citi măcar primele două pagini din acest proiect de lege (v.foto). Nu l-au făcut. Au preferat să emită un comunicat de presă pur politicianist, prin care au aruncat vina în curtea PSD și au încercat pueril să demonstreze că, iată, prin votul de astăzi, Ponta a rămas fără majoritate în Senat.

Liderii PNL au ignorat faptul că există o decizie JAI, care permite statelor membre UE să aibă două organisme de recuperare a prejudiciilor. N-au știut sau au ignorat faptul că modelul agenției românești este preluat din Franța, cu consultanța acestei țări europene, în care instituția și-a demonstrat deja eficiența. Au desconsiderat implicarea instituțiilor de justiție și a organizațiilor care monitorizează domeniul justiției în elaborarea acestui proiect. Au ignorat faptul că și DNA, la înființarea sa, în 2002, ca Parchet Național Anticorupție (PNA) dubla, practic, activitatea Parchetului General, dar a fost necesară specializarea sa în marea corupție, așa cum astăzi e necesară o agenție care să se specializeze în recuperarea prejudiciilor ca urmare a unor infracțiuni.

Prin atitudinea de ieri, liberalii pot să dea foc papioanelor europene cu care se mândreau cândva. Au reușit să arate cât sunt de limitați, lipsiți de viziune și de orice fel de strategie, câtă vreme au votat pentru taxe și impozite impuse mediului privat prin noul cod fiscal, motivând că nu-și pot asuma o forțare a bugetului, dar au respins înființarea unei agenții care să recupereze prejudicii de sute de milioane de euro.

 

Posted in Cutia politică | Leave a comment

Televiziunile de știri din România nu consideră o știre discursul Papei la ONU

 

cnn live dw live
france 24 live realitatea live

Papa Francisc ține astăzi un discurs istoric la ONU. Începe cu câteva minute înainte de ora 17.00. CNN, DW, France 24 îl transmit în direct. Este un eveniment remarcabil, evident: este pentru prima oară când Papa vorbește Organizației Națiunilor Unite, într-o perioadă în care lumea are nevoie să fie mai atentă la drepturile fundamentale ale omului.

România este țara europeană cu cele mai numeroase televiziuni de știri. Doar Realitatea TV transmitea ”în fereastră” imagini de la ONU, deși toate posturile erau în direct. Televiziunea Română transmitea o întrecere sportivă.

antena 3 live b1 live

alt digi 24 romania tv live

Imaginile sunt suprinse în primele 15 minute ale discursului Papei. Orice discurs este considerat a fi cel mai relevant pentru a fi preluat de către televiziuni în primele 5 – 7 minute. CNN a transmis în direct 45 de minute, când a întrerupt cu breaking news despre anchetarea fostului președinte UEFA, Sepp Blatter, în Elveția.

 

Posted in Aşa, nu! | Leave a comment

CNA a interzis din prostie reclama la înghețata ”Corso”

 

Consiliul Național al Audiovizualului a interzis astăzi reclama la înghețata Corso, membrii CNA demonstrând, în primul rând, necunoașterea gramaticii limbii române, iar în al doilea rând, făcând o gravă confuzie între alimentele adresate minorilor și alimentele pe care le consumă și minorii.

Despre ce este vorba:

Reclama la înghețata Corso folosește ca personaje principale doi soliști celebri – Corina şi Connect-R, iar ca personaje secundare copii, care iau înghețate din vitrine frigorifice. Membrii CNA au tras concluzia că reclama se adresează minorilor și au interzis-o, pe motiv că folosește celebrități.

Unde sunt lacunele de cunoaștere:

Articolul din Codul audiovizualului invocat în interzicerea reclamei a fost următorul:
“În publicitatea pentru alimente adresată minorilor este interzisă folosirea celebrităţilor, personalităţilor sau medicilor. Publicitatea la alimente adresată minorilor este definită în conformitate cu codul de autoreglementare al Consiliului Român pentru Publicitate, depozitar al Codului etic pentru publicitatea adresată copiilor referitoare la produse alimentare”.

1. Membrii CNA nu au observat că adjectivul ”adresată” se acordă cu substantivul ”publicitatea”, nicidecum cu substantivul ”alimente”. Dacă ar fi observat acest detaliu, ar fi înțeles urmarea, oricât ar fi fost de afoni în materie de legislație.

2. În mod concret, publicitatea adresată copiilor înseamnă publicitatea difuzată în cadrul unui program cu o audienţă formată din minimum 50% copii în vârstă de sub 12 ani. Această definiție este dată de Consiliul Român pentru Publicitate (v.foto), așa cum prevede, de fapt, și articolul din legislația audiovizualului pe care infatuații membri CNA l-au aplicat astăzi fără ezitare. Puteau citi acest lucru înainte de a se prezenta la ședință, dar n-au făcut-o.

rac publicitate adresata minorilor

Așadar, faptul că în reclamă se văd câțiva copii nu înseamnă că publicitatea este adresată minorilor, nici că înghețata este un produs alimentar adresat copiilor, așa cum au pretins unii dintre membrii CNA. Dacă s-ar interpreta așa, ar însemna fie că reclamele la biberoane sau scutece se adresează minorilor, când ele se adresează, de fapt, părinților, fie că apa plată este un aliment dedicat sugarilor.

Stabilirea vârstei de 12 ani pentru definirea publicităţii adresate copiilor s-a făcut pornind de la consensul academic cu privire la etapele de dezvoltare ale copilului și împreună cu Romalimenta – Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară.
“(…) încă din 2007, principalele companii din industria alimentară au început un proces de autoreglementare pe plan european, prin care şi-au schimbat modul în care fac publicitate adresată copiilor sub 12 ani, pentru produsele alimentare. Iniţiativa cunoscută sub denumirea de EU Pledge este implementată deja de către cele mai mari companii din industria alimentară. Prin EU Pledge, companiile semnatare s-au angajat, printre altele, să nu facă publicitate adresată copiilor sub 12 ani la produsele alimentare, exceptând produsele care îndeplinesc criterii nutriţionale specifice bazate pe dovezi ştiinţifice acceptate şi/ sau ghiduri nutriţionale naţionale şi internaţionale“, se arată într-o adresă Romalimenta, care se găsește în arhiva CNA și care a stat la baza întocmirii, în 2011, a Codului audiovizualului.

Pot să înțeleg că, dintre membrii care au elaborat și adoptat atunci codul audiovizualului, astăzi se mai găsește unul singur în CNA, el votând chiar împotriva aberației membrilor majoritari de a interzice reclama ”Corso”. Însă faptul că atunci nu erau membri CNA nu poate fi o scuză pentru lipsa crasă de documentare a membrilor CNA, care sunt plătiți pentru a aplica întocmai legile, să se documenteze asupra chestiunilor pe care nu le cunosc și să-i asculte măcar pe cei care știu ”cu ce se mănâncă” publicitatea pentru alimente. Nu sunt în funcții publice ca să adopte decizii după ureche, interpretând la plezneală regulile, în funcție de dispoziția personală sau de interese politice și aducând, iată, pierderi importante unei companii, oricare ar fi ea.

Posted in Aşa, nu!, Uncategorized | Leave a comment