Gabriel Oprea, omul sistemului: susținut, promovat, folosit, aruncat la coș. O lecție

 

Ceea ce i se întâmplă lui Gabriel Oprea astăzi trebuie să fie o lecție pentru toți găunoșii care se cred stejari seculari. Mărirea pe baza minciunii duce la o decădere rușinoasă, chiar și în România. Mai devreme sau mai târziu, în funcție de cât de mult ești de folos sistemului.

În anul 2003, pe când lucram la Evenimentul zilei, am realizat primul articol de presă despre Gabriel Oprea. Era prefectul Capitalei, tocmai își începea ascensiunea. ”Sistemul” îl susținea și-l împingea în față.

Pentru că articolul a dispărut de pe internet, mi-am spus că e păcat să nu-l readuc la viață, mai ales că mulți par că abia astăzi îl descoperă pe Gabriel Oprea. Ei bine, nu! Gabriel Oprea era la fel și în 2003. În interviul din articol am păstrat întocmai exprimarea intervievatului. 

Sunt mai bine de 13 ani de când Gabriel Oprea era arătat mulțimii gol. Mulțimea prefera să strige ce haine frumoase are împăratul gradelor! Toată mulțimea aceea e vinovată pentru evoluția lui Gabriel Oprea până în fruntea statului, nu doar el.

Am căutat articolul în arhiva personală și l-am găsit. Cred că merită citit, doar pentru a vedea că atâta amar de vreme nimeni, nici președinți, nici prim-miniștri, nici politicieni, nici militari, nici servicii, NIMENI nu a fost deranjat că un tip precum Gabriel Oprea conduce România, Armata ei sau Internele. Așadar, priviți-l pe Gabriel Oprea ca pe un exemplu că atunci când sistemul nu mai are nevoie de tine, te aruncă la coș fără nici un menajament. De aceea e bine să fii liber!

Iată articolul publicat în Evenimentul zilei, la data de 13 februarie 2003

oprea-intreg-bun

Prefectul aproape perfect

  • A trecut de la gradul de maior la cel de general de brigadă în opt ani, din care şapte în rezervă;
  • A obţinut, în numai trei ani, titlurile de doctor, profesor universitar şi conducător de doctorat

Prefectul Capitalei, Gabriel Oprea, este, la numai 42 de ani, general de brigadă de justiție şi profesor universitar doctor. Titlurile sunt trecute şi pe uşa cabinetului din prefectură. De curând, Gabriel Oprea este şi conducător de doctorat.

oprea-5

De regulă, se ajunge la asemenea performanţe după mai mult de douazeci de ani de muncă la catedră. Dar regulile sunt făcute pentru a fi încălcate de… excepţii. Toate titlurile le-a dobândit în cei doi ani care au precedat numirea sa în funcţia de prefect. Ce spune prefectul despre sine? “Eu vreau să-mi joc cartea cât mai bine şi să nu cumva să stric imaginea guvernului şi a premierului. Am multe defecte, dar principalele calități: mă organizez bine. Am ajuns general la 40 de ani, am ajuns şi profesor tot pe la 40, într-adevăr, cam întotdeauna la excepţional, dar m-am bătut pentru treaba asta, să ştiţi. Am căutat să am cât de cât acoperire”.

A crescut în trei ani cât alţii în zece

oprea-3-bun

Gabriel Oprea termina, în 1990, la fără frecvenţă, Facultatea de Drept a Universitaţii Bucureşti, secţia Administrativ. De la această secţie nu putea ajunge niciodată magistrat, ci doar consilier juridic pe probleme administrative. În 1997 urmează cursurile Colegiului Naţional de Apărare. Îşi ia doctoratul în drept “în jurul anului 2000”, după cum se exprimă profesorul Oprea. “Între 2000 și 2001, dl Oprea a fost director adjunct al Colegiului, în 2001 şi-a luat gradul de profesor în cadrul Colegiului şi tot atunci a devenit profesor asociat de Drept umanitar la cursurile noastre”, ne-a declarat col. prof. univ. dr. Vasile Ozunu, locţiitorul pentru învăţământ al comandantului Colegiului. Generalul Oprea a sărit toate celelalte titluri didactice intermediare.

Conform statutului cadrelor didactice, pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, aspirantul trebuie sa aibă “o vechime minimă la catedră de nouă ani în învăţământul superior sau în cercetare ştiinţifică de profil. Pentru candidaţii care provin din afara învăţământului sau cercetării ştiințifice, se cere o vechime de cel puțin 15 ani de activitate în profilul postului pentru care concurează”. Nici una dintre condiţii nu este îndeplinită de Gabriel Oprea. Mai mult, el devine şi conducător de doctorat în «Ordine publică şi siguranţă naţională», începând de anul trecut. Criteriile de evaluare pentru conferirea calităţii de conducător de doctorat, pe care le-am obținut de la Ministerul Educației, specifică patru condiţii pentru obţinerea titlului în domeniul juridic: “Să fie o autoritate recunoscută în domeniul în care urmează să i se acorde conducerea de doctorat; să aibă publicate, în calitate de autor unic, trei lucrări monografice cu recunoaştere naţională şi internaţională; să fie autorul a 40 de articole/studii publicate în reviste de specialitate; să aibă o vechime de cel puţin zece ani ca titular în învăţământul superior sau în cercetarea ştiinţifică de profil”. Din aceste condiţii, se pare că prof. univ. dr. Gabriel Oprea nu a bifat-o decât pe cea a celor 40 de articole publicate în revista Colegiului Naţional de Apărare, al cărui director adjunct a fost.

Este greu de înţeles cum nume de rezonanţă în Drept au devenit profesori universitari după mai mult de zece ani de la susţinerea tezei de doctorat, iar Gabriel Oprea a reuşit această performanţă în numai un an. Este iarăşi greu de înţeles cum profesori cu ani grei de experienţă la catedră nu reuşesc să treacă de furcile caudine ale Comisiei de evaluare pentru conferirea calităţii de conducator de doctorat, în timp ce Gabriel Oprea obţine titlul la doar un an după ce devine profesor universitar. Explicaţia pe care ne-o dă Gabriel Oprea? “Dacă te baţi, sunt şi excepţii, aţi înţeles?”

Dacă te baţi, sunt şi excepţii

oprea-1-bun

“Generalul bg. de justiţie prof. univ. dr.” Gabriel Oprea se prezintă, când are ocazia, ca militar şi magistrat. Curiozitatea ne-a împins să aflăm mai multe despre omul care, la doar 42 de ani, are atâtea titluri şi grade. Gabriel Oprea a terminat Şcoala de Ofiţeri de la Sibiu, specializarea Intendenţă, în 1983 (n.r. – intendenţa este serviciul care asigură aprovizionarea trupelor cu hrană şi echipament). În 1990, devine consilier juridic în MApN, dar e “trimis” pe litoral să comande două complexuri hoteliere ale armatei. După ce e avansat în grad “la excepțional”, în 1993 trece în rezervă cu gradul de maior şi intră în afaceri imobiliare. Revine în forţă în 2000, direct cu gradul de colonel. Un an mai târziu, e deja general. Încă un an şi ajunge prefect al Capitalei. Surse militare care doresc să-şi păstreze anonimatul ne-au declarat că avansarea în gradul de general a lui Gabriel Oprea s-a făcut la propunerea premierului Adrian Nastase, fără ca ofițerul să mai treacă prin Colegiul MApN, format din 12 generali. Avansarea a fost solicitată preşedintelui Iliescu întrucât Gabriel Oprea avea să ocupe funcţia de preşedinte al Rezervelor de Stat. A ajuns general fără să mai respecte obligaţia de vechime în gradul de colonel de trei ani, forţând Legea nr. 80/1995. Avansarea s-a făcut iarăşi la excepțional. Aşa a parcurs şi traseul universitar.

“Am căutat să am cât de cât acoperire”

oprea-2-bun

-        Domnule Oprea, vă prezentaţi ca ofițer de justiţie militară. Ce înseamnă această funcţie? Sunteţi magistrat?

-        Am fost ofiţer de justiţie militară, şi asta este arma pe care o reprezint eu acuma, în calitate de militar activ. Acuma sunt…

-        Prefectul Capitalei.

-        Prefectul Capitalei, exact.

-        Lucrarea de doctorat când aţi prezentat-o?

-        În procedură penală.

-        Când?

-        Deci, doctoratul a durat vreo patru-cinci ani, deci în jurul anului 2000 am devenit doctor. La domnul Ion Neagu, în procedură penală.

-        În 2001 aţi devenit profesor universitar la Colegiul Naţional de Apărare. Până să obţineţi acest titlu, aţi mai predat undeva?

-        Ca să ajungi profesor trebuie să ai un numar de lucrări ştiintifice, un număr de participări la nişte colocvii, un număr de cărţi. Eu am trecut aceste baremuri şi am devenit profesor universitar în cadrul Colegiului Naţional de Apărare a Ţării (n.r. – titulatura corectă este Colegiul Naţional de Apărare). Am fost şi director adjunct pe-acolo, m-aţi înteles?

-        Dar aţi parcurs toate etapele de acordare a titlurilor didactice, aţi fost mai întâi preparator, apoi asistent, lector, conferenţiar?

-        Nu este obligatoriu să parcurgi toate etapele dacă faci cercetare ştiinţifică, m-aţi înţeles? Poţi să le parcurgi pe toate, dar dacă eşti cercetător ştiinţific în domeniu şi îndeplineşti criteriile se formează o comisie şi devii profesor universitar. Eu am devenit perfect legal, dacă asta vă interesează.

-        Este adevărat că dl Adrian Nastase v-a propus pentru acordarea gradului de general?

-        Bine-nţeles! Era şeful meu. Eu eram şeful Rezervelor de Stat, am fost o perioadă trecut în rezervă, m-aţi înţeles? Asta începând din ‘93. În momentul în care am fost numit şeful Rezervelor de Stat, aici exista o dublă funcţie: şi militară, și civilă, secretar de stat, dar cu funcţie de general de corp de armată. Am beneficiat de prevederile Legii 80, în care trebuie să ai gradul funcţiei, am avut rezultate foarte bune, m-aţi înţeles? Aşa! Am fost propus de dl premier la gradul de general. Aşa! Și dl preşedinte… a dat decretul.

-        Acum mai predaţi la vreo facultate?

-        Da, în limita timpului, predau un curs de Drept umanitar la Colegiul Naţional de Apărare.

-        Conduceţi şi lucrări de doctorat?

-        Da, începând din acest an, am căpătat şi această calitate. Eu am următoarea politică: să fac treabă aici. Vreau să vă spun că am fost propus să candidez la funcția de primar general al Capitalei, am refuzat fiindcă vreau să-mi fac treaba aici. Deci, nu fac nimic electoral.

-        Dar eu am auzit că veţi fi ministru.

-        Asta e altceva. Într-o asemenea funcţie nu te propune decât premierul şi pentru asta trebuie să ai anumite rezultate. Deci, aici bănuiesc că la nivelul ăsta se discută. Dar niciodată mie premierul nu mi-a spus că mă are în vedere să mă facă ministru, niciodată. Eu vreau să-mi joc cartea cât mai bine şi să nu cumva să stric imaginea guvernului şi a premierului. Am multe defecte, dar principalele calități: mă organizez bine. Am ajuns general la 40 de ani, am ajuns şi profesor tot pe la 40, într-adevăr, cam întotdeauna la excepţional, dar m-am bătut pentru treaba asta, să ştiţi. Am căutat să am cât de cât acoperire.

-        Sunteţi cam tânar şi pentru gradul de general, şi pentru titlul de profesor universitar.

-        Probabil, dar numai în condiţiile legii şi numai dacă te baţi şi sunt şi excepţii, aţi înţeles?

This entry was posted in Cutia politică, Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


− 1 = five

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>